Viitorii poeti

Un popor e mort atunci cand ii mor cuvintele. O poezie pentru un popor

Langa cetatea de abanos
In ziua cea de vara
Murdari intinsi cu fata-n jos
Stau cei trei morti afara

Ii ocoleste lumea si-i loveste
Cu ura si cu mila poate
Dar oare nimeni nu gandeste ?
Si nimeni nu socoate ?

Acesti trei morti candva
Au fost trei regi pe undeva
Dar acum in veacul nost
Sunt reci si fara rost

Primul mort e mila
Ce-i calcata si uitata
A omorat-o cu de-a sila
Aceeasi veche spada
Bogatia

Al doilea mort e onoarea
Care acum s-a sinucis
Caci a pierit al lumii vis
Si s-a nascut in loc abis
In viata cea sihastra

Al treilea mort e dragostea
Care-i de mult plecata
In lumea mare si spurcata
Care a fost candva odata
Buna

Despre mine

Talentele se nasc mereu. Mereu unui copil i se apropie de suflet o stea norocoasa. De multe ori acea stea se pierde in mijlocul omenirii se pierde in mijlocul atator rautati si invidii, publicati o poezie nu conteaza cat de proasta dar sa o publicati sa vada lumea ca speranta moare ultima. Inceputul e mai greu oricum.